Ioan BRATILOVEANU ne răspunde

 

Salt & Pepper Magazine întreabă:

 

CE ÎNSEAMNĂ ARTA PENTRU DUMNEAVOASTRĂ?

   

Ioan Bratiloveanu, "Sf. Petru" - copie după un tablou de Guido Re, 2023, pastel, 44x52cm. Lucrarea face parte din expoziția "ECOURI – Ioan și Adrian BRATILOVEANU" / 24.04 - 12.05 2024, de la Muzeul de Istorie Suceava

 

Cele mai recente studii personale ale artistului, privind icoanele bizantine (forma greacă) în dialog cu pictura occidentală a Renașterii - Barocului (forma latină), relevă caracterul special al muncii de iconar din toate timpurile, etapele necesare, stabilesc limite și evidențiază necesități în artele contemporane.
 

"Mijlocul de expresie caracteristic icoanelor bizantine este mai ales linia, precizia și eleganța caligrafică a desenului; aspect evident în special în icoanele vechi cretane de calitate, ca atare este poate și cel mai dificil stil de abordat. Caracteristice stilului cretan mai sunt și ornamentele bătute pe fondul de aur (punzonatura) și ornamentele gen sgrafitto executate pe marginea aurită a icoanelor cretane sau a celor din Cipru din sec. al-15-18-lea. Aceste elemente se regăsesc și în cateva din icoanele expuse care au fost poleite cu bol.

Picturile în pastel și desenele copiate după vechii maeștri reflectă interesul meu în acest domeniu din ultimii doi ani, întrucât am simțit chemarea să reactualizez frumusețea acelor picturi. Intenția mea a fost de a copia cât mai fidel posibil, în pastel, tablouri pictate în ulei mai ales de maeștrii Barocului Italian din secolele al-17-18-lea, ceea ce a fost o reală provocare. Desenele și pastelurile reprezintă doar o etapă necesară în studiul după vechile picturi. Mare parte a lucrarilor expuse au ca subiect Madonna sau Maria Magdalena. Consider că printre cele mai reușite portrete feminine din istoria picturii sunt Madonnele italiene și în special cele pictate de Raffaello Sanzio, adevărate întruchipări ale Eternului feminine- pline de grație, duioșie, armonie și frumusețe.

Studiul și copierea operelor vechilor maeștri a făcut parte din procesul de învățare a picturii din arta occidentală până spre sfârșitul sec. al 19-lea, iar în arta bizantină criteriul de calitate a fost întotdeauna fidelitatea față de Tradiție, ceea ce s-a realizat prin copierea fidelă a vechilor modele, pentru păstrarea caracterului sacru al imaginii. Aceasta nu a exclus însă aportul original al iconografului, acesta a fost liber să inoveze, dar în cadrul formal stabilit!

A încerca să copiezi un tablou din perioada Barocului Italian e similar cu efortul depus de un violinist care cântă o partitura de Bach; nu este deloc facil cum li se pare unora, o copie decentă presupune un act mimetic profund. Nu este vorba doar de abilitatea tehnică sau artistică, oricum absolut necesară în acest proces, ci în primul rând, de capacitatea de ajustare a propriei sensibilități la modul de a simți al unui alt pictor, din alt timp istoric, în care era un alt “spirit al epocii”.

Exacerbarea narcisistică a originalității și individualității “artistului creator” are ca rezultat inevitabil deconectarea artistului de la grația divină - adevărata sursă a inspirației și Frumuseții. De aceea, multe din creațiile artistice moderne nu mai au ca scop exprimarea Frumosului, ci a Urâtului și vor doar să șocheze privitorul.

Acum spațiul vizual este acaparat aproape complet de cinematografie, TV, internet, rețelele sociale și această idolatrizare a imaginii digitale a condus la devalorizarea picturii propriu-zise. Totuși, o imagine digitală sau un print nu poate înlocui nicidecum o pictură și nici o persoană reală, deoarece este un produs tehnologic, lipsit de viață, de emoție!"

Ioan BRATILOVEANU
Licență în Istorie – Filosofie, U.S.V. din Suceava
Master în Istorie - Protejarea, valorificarea și conservarea Patrimoniului
Pictor bisericesc autorizat de Comisia de Pictură Bisericească a Patriarhiei Române

 

Marinela RUSU ne răspunde

 

Salt & Pepper Magazine întreabă:

 

CE ÎNSEAMNĂ ARTA PENTRU DUMNEAVOASTRĂ?

 

Marinela Rusu, "Maternitate", acrilic/pânză, 50x70cm

 "Arta reprezintă un domeniu vast al creativității umane, ce a debutat prin rolul ei de reprezentare a realității, de mărturie pentru evenimente ce s-au petrecut, pentru oameni deosebiți și faptele lor. De la idealul frumuseții grecești reflectat în artă, la reflectarea trăirilor religioase și mai apoi, la stilizările și abstractizările regăsite în curentele artei moderne, au fost parcurse etape importante în evoluția societății dar și a conștiinței umane.

Capacitatea creativă este o trăsătură ce definește umanitatea iar creativitatea artistică, prin excelență, se distinge prin câteva elemente specifice, inconfundabile. Vom enumera câteva dintre ele:

Arta este katharsis, înțeles ca purificare, eliberare, nu doar de prejudecăți dar și de balastul emoțional care ne copleșește uneori, în viața de zi cu zi; eliberatoare de tensiuni dar și eliberatoare în sensul de înălțare și elevare.

Arta reflectă emoțiile. În acest sens P. Cezanne spunea că ”O lucrare artistică care nu a început printr-o emoție nu este artă.” Tușa picturală este culoare, este vibrație, deci este o trăire individuală iar privitorul preia tocmai această vibrație și o acumulează în tumultul său interior.

Arta marchează continuitatea între lumea subtilă, lumea spiritului, în care ideile se plămădesc și lumea fizică, materială. ”Pictez florile pentru a nu le lăsa să moară”, spunea Frida Kahlo, resimțind această dimensiune subtilă a existenței, în care sufletele sensibile pătrund și comunică între ele. În pictură trebuie mereu să suspectezi că este ceva mai mult dincolo de ceea ce vedem pe o pânză, fie că e vorba de emoții, valori sau credințe ale artistului.

Arta nu înseamnă doar talent, genialitatea în sine nu este înscrisă în ADN-ul nostru; ea este un filon brut de energie, ce urmează să fie topit în athanor-ul spiritului individual, prin eforturi personale, prin sprijinul familiei și apoi al societății, pentru ca el să poată fi transformat într-o bijuterie nemuritoare. Geniul înseamnă talent, plus muncă, plus modestie, cum menționa însuși Einstein, într-o formulă minimalistă. Doar acțiunile întreprinzătoare, renunțarea la sine, uneori sacrificiile personale privind familia, lasă drum liber pentru a transforma dorința creativă în realitate. Inspirația este doar un început. Creativitatea se bazează, la fel de mult pe studiu și apoi, pe elaborare. Nu neapărat una intelectuală dar mai ales, o elaborare în domeniul imaginarului, al coloristicii, rezonând cu vibrația interioară a fiecărui artist, cu trăirile sale actuale.

Arta reflectă valorile individuale dar în aceeași măsură și valorile social-istorice (să ne amintim de ”Greece on the ruins of Missolongi” a lui Delacroix sau de ”Guernica” lui Picasso – ambele reflectând evenimente sociale importante, dramatice), prin aceasta contribuind la elevarea conștiinței morale a indivizilor și a societății în ansamblul ei.

Arta presupune curaj, perseverență și sacrificiu de sine. Uneori, în istorie, din păcate, geniul creativ a fost asociat cu nebunia. Studii actuale arată că într-adevăr, artiștii sunt personalități non-conformiste, persoane care depășesc cu ușurință cutumele sociale, care caută mereu ceva nou, ceva ne-rostit încă din lumea noastră interioară. Impetuozitatea actului creativ, efortul îndelungat susținut pentru a finaliza opera de artă, surmontarea dificultăților de orice fel, elaborarea minuțioasă, detaliată a creației sunt capacități intelectuale și de caracter cu totul deosebite și uneori, pentru oamenii simpli, ele par ”nebunie”. Să ne amintim de Capela Sixtină, pe care Michelangelo a finalizat-o stând întins pe o schelă suspendată la înălțimea cupolei, în poziții chinuitoare. A suferit mai apoi dureri cumplite care l-au țintuit la pat o perioadă îndelungată. Efortul și sacrificiul său nu au însemnat ”nebunie” ci clarviziune, spiritualitate și frumusețe.

Receptarea operelor de artă reprezintă o discuție în continuarea celei despre creativitate. Se spune că nu contează ce privești, contează ce vezi, pentru că fiecare interpretează o operă de artă prin ceea ce este, prin experiențele personale pe care le-a trăit, prin idealurile proprii. Deși unii receptori ai artei pot avea o intuiție și o sensibilitate dezvoltată, prioritară va rămâne educația în spiritul artei, modelarea criteriilor artistice și a judecăților de valoare privind arta. Capacitatea de a recunoaște frumosul în artă, de a înțelege și aprecia specificul diverselor curente artistice se poate dezvolta doar prin educație. Discernământul estetic și judecata de valoare sunt în legătură directă cu atracția față de arta elaborată, abstractă sau simbolică.

Încheiem cu această idee a educației pentru artă, întrucât arta își trăiește momentul ei de împlinire doar în compania vizitatorilor și a iubitorilor de artă, care percep și preiau mesajul creației artistice.

Pablo Picasso spunea că ”arta este o minciună care ne face să realizăm adevărul”. De fapt, arta este o prezentare a lumii, metamorfozată și sublimată prin conștiința creatorului. A iubi arta înseamnă a căuta adevărul și a descoperi noi nuanțe ale existenței noastre fizice și sufletești."

Marinela RUSU
Artist vizual, membru UAPR, Filiala Iași
Cercetător PhD., Academia Română, Filiala Iași, Institutul "Gh Zane"

 

Ioana Lavinia STREINU ne răspunde

 

Salt & Pepper Magazine întreabă:

 

CE ÎNSEAMNĂ ARTA PENTRU DUMNEAVOASTRĂ?

Ioana Lavinia Streinu, "Topocentru", 2024, ulei/pânză, 180x160cm

 

"Pentru mine, arta în ansamblul ei reprezintă absolut tot ce are o țară, o națiune, omenirea, mai bun - adică cultura în ansamblul ei. În schimb, pictura este rațiunea mea de a fi, de a exista, de a mă exprima așa cum consider mai bine.

Prin pictură înțeleg să aleg tot ce are valoare estetică în jurul meu pentru surse de inspirație și să folosesc toate mijloacele de exprimare specifice artelor vizuale."

Ioana Lavinia STREINU
Profesor dr. de arte plastice - pictură de șevalet, la Liceul de Arte Plastice "N.Tonitza" Bucuresti Membru al U.A.P.R., Filiala Pictură Bucuresti
Inspector școlar pentru arte vizuale la Inspectoratul Școlar al Municipiului București

Ștefan BALOG ne răspunde

 

Salt & Pepper Magazine întreabă:

 

CE ÎNSEAMNĂ ARTA PENTRU DUMNEAVOASTRĂ?

 

Ștefan Balog, "Evadare", 2023, piatră de râu, 29x26x14cm

"Arta a fost întotdeauna lângă mine, probabil de când m-am născut. Au trecut ceva ani până să conștientizez că, de fapt, este stilul meu de viață. În grădiniță am descoperit că îmi place să desenez, având surse de inspirație desenele animate difuzate cu mare zgârcenie. Am desenat constant în anii de școală, fără să ajung vreodată la un consens cu profesoara de desen. Expunerea a lipsit în "Epoca de aur" deoarece aveam alergie la tema unică a societății socialiste multialteral dezvoltate.

A trebuit să vină revoluția ca să conștientizez că eu sunt de fapt artist și vreau să trăiesc ca atare. Să trăiesc prin și pentru artă. În 1991 am deschis un atelier de pictură și grafică. Restul a venit de la sine...

Cred că fiecare avem o şansă odată în viaţă când ni se deschide calea spre a realiza ceea ce dorim cu adevărat. Unii o văd, alţii nu. Eu am avut şansa acestei revelaţii. Am visat întotdeauna să devin artist, şi am păstrat această dorinţă pentru totdeauna.
 

Arta în zilele noastre, din păcate, tinde spre industrializare şi există pericolul ca, într-un timp nu foarte îndepărtat, să nu mai vorbim de artă adevărată. Eventual de simulacre artistice. Cred că e vorba de cauză şi efect, o diminuare a percepţiei artistice a publicului consumator. Totul se va decide în funcţie de cerinţele societăţii viitoare, nivelul de percepţie al individului care are –sau nu are – nevoie de artă adevărată, sau de artă in general."

Stefan BALOG
Artist plastic, curator

 

Olimpia COMAN-SIPEANU ne răspunde

 

Salt & Pepper Magazine întreabă:

 

CE ÎNSEAMNĂ ARTA PENTRU DUMNEAVOASTRĂ?

 

Olimpia Coman-Sipeanu, "In lumina crucii", acrilic pe pânză, 50x70cm

"Trăim într-o lume în care ororile și mizeria umană se înmulțesc într-un ritm amețitor, iar pentru a le contracara avem nevoie, mai mult ca oricând, de niște repere puternice: echilibru, armonie, frumusețe, sacralitate, pe care le regăsim cu prisosință în artă. Arta are darul și puterea de a atenua răul și urâtul precum și de a amplifica binele și frumosul din sufletul oamenilor. Conform legii universale a complementarității, binele și răul se succed, în consecință, niciunul nu e veșnic. Frumusețea, însă, este veșnică, iar Arta, ca oglindă a frumuseții, este nemuritoare. De aici, și încrederea mea că arta are puterea de a salva lumea sau, măcar, de a trage un semnal de alarmă în caz de pericol.

Ca artist, cu fiecare tablou caut și mă caut, mereu mă aflu pe drum. Popasurile sunt plăcute și necesare, însă frumusețea, diversitatea, dificultatea - într-un cuvânt, aventura drumului, le întrece. Emoția, uimirea, speranța, deznădejdea, bucuria, tristețea - fiecare în parte și toate la un loc, sunt trăiri care te fac mai bogat și fără de care un artist nu este artist. Sunt scânteia care face ca lumânarea să ardă și să lumineze. Iar bucuria de a lumina nu are echivalent.

De Ziua Mondială a ARTEI, La mulți ani tuturor artiștilor!"

Olimpia COMAN-SIPEANU
Artist plastic - pictor, UAPR - Filiala Sibiu
expert în restaurare pictură, expert în valori de patrimoniu - artă veche românească,

doctor în istorie-etnologie (icoane pe sticlă)  

 

 

Florian Doru CRIHANĂ ne răspunde

 

Salt & Pepper Magazine întreabă:

 

CE ÎNSEAMNĂ ARTA PENTRU DUMNEAVOASTRĂ?

Florian Doru CRIHANĂ, "Ecluza sturionilor", 2019, ulei pe carton, 40x30cm

"Recunosc, am intrat în artă pentru plăcerea de a desena și de a picta.

Dar ceea ce am descoperit pe parcurs a fost miracolul cercetării științifice. Termenul ”nișă” nu este corect în cazul meu, mă distrează și îl accept pentru că încă nu s-a găsit acel alt cuvânt care să-mi definească arta. Toate încercările au eșuat. De ce? pentru că o serie picturală de-a mea reunește vreo 15 domenii de activitate, 15 profesiuni sau 15 inteligențe artificiale. Criticul de artă nu le poate acoperi pe toate și este firesc. Este simț de observator, capacitate de investigație, capacitate de sinteză, mecanică, arhitectură, inginerie navală, istorie, design, chimie, religie, lingvistică, diplomație și altele.

Arta mea este definită de profunzimea investigațiilor, mai puțin de compoziție, mai puțin de culoare. Profunzimea investigației este înțeleasă doar de un grup restrâns de oameni. Poate fi înțeleasă, cât-de-cât, de către criticul de artă care-și oferă timpul necesar să-mi descopere arta. Dacă eu lucrez un an la o temă și criticul de artă trebuie să meargă pe urmele mele vreo cinci ani. Mai precis, trebuie să cerceteze subiectul mai mult ca mine ca să descopere miracolul seriei.

De aceea, America lucrează astăzi la un eseu de o pagină despre arta mea de... 11 luni. Criticul de artă american și-a luat timpul corect și nu a căzut în capcană!

Picturile mele vin cu asocieri surprinzătoare neobservate de istoricii locurilor. Astfel rămân în urma mea multe semne de întrebare despre ceea ce fac eu și cine sunt. Sigur nu sunt un decorator de livingroom-uri de la marile saloane americane și europene numite ”Art fair” cu zeci și zeci de mii de tablouri expuse săptămânal.

Galeriile de artă s-au îndepărtat de mine, publicul s-a îndepărtat și toată Europa, presa s-a îndepărtat; am devenit incomod. S-a creat un paravan protector pentru ca eu să am o mare plăcere de a trăi această etapă minunată a vieții mele. "

Florian Doru CRIHANĂ

artist plastic - pictor, caricaturist, administrator de grafică satirică românească și străină,

organizator de expoziții

Adriana BLENDEA ne răspunde

 

Salt & Pepper Magazine întreabă:

 

CE ÎNSEAMNĂ ARTA PENTRU DUMNEAVOASTRĂ?

Adriana Blendea, 2019, "Sufletul ca un abur"

 "Arta este exprimarea necondiționată a magiei vieții, sublimate sub toate aspectele sale și transmisă semenilor dintr-o imperioasa nevoie a autorului de a cerceta și comunica ceea ce înțelege, vede și aude altfel …"

Adriana BLENDEA, pictor
Paris, 16 aprilie 2024

Elena Nicoleta ALBU ne răspunde

 

Salt & Pepper Magazine întreabă:

 

CE ÎNSEAMNĂ ARTA PENTRU DUMNEAVOASTRĂ?

Elena Nicoleta Albu, "SPAȚII GESTUALE", 2019, 120x140 cm, acrilic pe pânză

"Ca formă de exprimare a emoțiilor și ideilor ori modalitate de a transmite mesaje și de a comunica cu ceilalți, arta este o sursă de inspirație și bucurie pentru mine. Prin intermediul ei pot explora diverse aspecte ale lumii și ale propriei mele ființe. Arta îmi oferă un mod de a-mi exprima creativitatea și de a mă conecta cu ceilalți oameni într-un mod profund și emoționant.
 

Când pictez, cel mai frecvent urmăresc transformarea urmelor de culoare de pe pânză, ca memorie a gestului spontan, în forme geometrice bine definite. Astfel, creez spații tridimensionale aflate parcă într-o mișcare continuă de compunere și recompunere. Vizual, reprezint, de fapt, un moment intim de arhivare a propriilor experiențe interioare, o nevoie de a defini trăiri conform anumitor tipare generale, spre o încercare de identificare a individualității; un răspuns la întrebarea: „cât sunt eu din toate trăirile care pot fi ordonate?”
 

În activitățile de pedagogie muzeală, prin intermediul artei creez experiențe educative și interactive, care să stimuleze imaginația, creativitatea și gândirea critică a publicului invitat să își exprime opiniile, să își relateze experiențele personale.
 

Astfel, arta are rolul de a conecta oamenii cu operele de artă, cu istoria și cultura acestora, precum și de a le oferi oportunitatea de a învăța și de a se dezvolta într-un mediu care inspiră și provoacă.
 

Arta este acea bucurie care oprește timpul în loc, moment în care putem să explorăm și să înțelegem mai bine cine suntem și ce ne definește. Arta elimină limite și ne oferă libertatea de a fi noi înșine și de a ne exprima identitatea într-un mod profund și autentic. Este o sursă de inspirație și încântare care ne aduce bogăție interioară. Prin intermediul artei, putem să ne regăsim echilibrul și să ne reconectăm cu esența noastră profundă."

Elena Nicoleta ALBU
Artist vizual,
Educator muzeal, Secția Artă, Muzeul Brăilei „Carol I”

15 aprilie, ZIUA MONDIALĂ A ARTEI

 

Începând cu 2012, "ZIUA MONDIALĂ A ARTEI", sărbătorită în fiecare an la 15 aprilie, celebrează contribuţia artei şi artiştilor la îmbogăţirea culturii şi spiritualităţii universale. A fost declarată prin iniţiativa "Asociaţiei Internaţionale de Artă", în cadrul Adunării generale din 2011, de la Guadalajara, Mexic.

Asociaţia Internaţională de Artă (IAA/AIAP) este o organizaţie nonguvernamentală (ONG), asociată oficial cu UNESCO, din care fac parte artiști din diverse domenii ale creației. IAA a fost înființată în 1952, la Veneţia, pe baza declarațiilor a peste 20 de guverne şi multe asociaţii de artişti din 19 ţări care au dorit formarea unei asociaţii internaţionale cuprinzătoare.

De "Ziua mondială a artei", sunt sărbătorite domeniile creative precum: arhitectura, pictura, sculptura, muzica, literatura, dansul și cinematografia.
 

Data amintește, astfel, de pictorul, sculptorul, arhitectul, inginerul, omul de știință, inventatorul şi umanistul italian, LEONARDO DA VINCI (n.15 aprilie 1452 - d. 2 mai 1519, v. https://ro.wikipedia.org/wiki/Leonardo_da_Vinci), vizionar cunoscut în lumea artelor și științelor. Leonardo  da Vinci este considerat ca fiind complet diferit de savanți precum Isaac Newton sau Galileo Galilei, el căutând să integreze arta cu știința în cel mai pur spirit renascentist (Frtijof Capra).

În timpuri când omenirea se scindează în profesii și preocupări din domenii din ce în ce mai înguste de specializare, dictate de dezvolatarea rapidă a științelor și tehnologiilor, o abordare de tip renascentist a tururor acestor domenii, pare să aducă beneficiul bunăstării spirituale și culturale, care să împlinească ființa umană și să permită evoluția societății în parametrii de coerență, echilibru, etică și, nu în ultimul rând, morală.

 În sensul celor de mai sus, ni se pare firească apropirea tuturor creatorilor și practicienilor din deversele domenii ale științei și culturii (arte vizuale, muzică, literatură, arhitectură, teatru și cinematografie, istorie, sociologie, psihologie, științele exacte, istorie, sociologie etc.) unii de alții și
toți de ARTE.

 

INVITAȚIE

Așadar, îi așteptăm, pe cei care doresc, să-și exprime gândurile / statementul prin răspunsul, de maxim o pagină, la întrebarea:

"CE ÎNSEAMNĂ ARTA PENTRU DUMNEAVOASTRĂ?"

Artiștii vizuali sunt rugați să alăture trimiterii și imaginea unei lucrări semnate.
Textele și imaginile se vor trimite pe adresa
Revistei "Salt & Pepper": salt.pepper.m@gmail.com.

Liviu Stănilă, România: "AKHILLES"

 

Liviu Stănilă - România, "Akhilles", culori de apă, 21x29,7cm

Controlul norilor, o problemă economică, ecologică și militară, de interes mondial

 

29 martie este „Ziua Internațională a Norilor”. Este o inițiativă lansată de fostul avocat Mathieu Simonet care a propus includerea norilor ca sit al patrimoniului mondial UNESCO. Astfel, se recunoaște importanța norilor în domenii precum ecologie, economie și militară.

„France Culture”, citând informații difuzate pe podcastul „Le Biais” de Bernard Weber, confirmă, încă o dată, dacă mai era cazul, existența și practicarea de ani buni a controlului climei de către numeroase state de pe mapamond, prin influențarea precipitațiilor. Dacă la începuturi (aprox. 1946) s-a pornit de la experimente ale producerii ploii prin însămânțarea norilor, în scopuri ecologice, în anii ce au urmat, metodele au evoluat o dată cu scopurile propuse.

America a făcut experimente în anul 1946 prin însămânțarea norilor cu particule de iodură de argint, care, ajunși în vaporii de apă aia cestora, aglomerează particulele de apă și formează particule suficient de grele încât să formeze ploaia. Metoda cu iodura de argint este poluantă și toxică, chiar dacă este invocată dispersia substanței pe arii largi, cantitățile devenind insignifiante pe unittea de suprafață. Substanța era dispersată din avioane și rachete.

Chiar și la noi, în perioada de după 1960 au avut loc experimente, în zona Ploieștiului, cu scopul de a opri grindina asupra zonelor viticole, dar,nstalațiile nu au rămas în funcțiune. 

Ulterior, influențarea norilor a fost utilizată și în scopuri militare precum în: Franța – operațiunea AVERSE (1954), în războiul din Indochina pentru a îngreuna avansarea armatei comuniste, în lupta de la Diên Bien Phu și America – proiectul POPEYE, în războiul din Vietnam (1966), prin care s-a intensificat artificial puterea musonului, pentru a îngreuna transportul trupelor comuniste.

Proiecte mai ample, care influențează și alte state, au fost declanșate în China, spre exemplu, prin înființarea unui centru de control al vremii folosind zeci de mii de oameni pe platoul tibetan, cu funcționalitate din 2025, care ar trebui să controleze precipitațiile sub formă de zăpadă și ploaie în regiune. Dar, având în vedere cele peste zece surse de apă majore, care izvorăsc de aici și alimentează  mai multe state, acest proiect a produs îngrijorare și proteste oficiale în zonă.

Pentru desfășurarea în condiții climatice favorabile, a unor evenimente importante social-politice, anumite țări au recurs, și recurg în continuare, la influențarea norilor, precum China, cu ocazia Jocurilor olimpice (2008) sau înaintea unor evenimente cunoscute și Rusia, înaintea paradelor militare și a evenimentelor politice.


 

Dar, peste 50 de țări investesc, studiază sau utilizează influențarea norilor (controlul „cloud”), dintre care Australia, Maroc, India, Etiopia și Emiratele Arabe Unite, pentru combaterea deșertificării. În unele cazuri, aceste metode de a produce ploaie pe anumite areale statale, au produs nemulțumiri ale țărilor limitrofe, precum cazul Iranului, care a acuzat Emiratele Arabe Unite că „le-au furat ploaia”. 

Astăzi, Franța utilizează programul ANELFA (Asociația Națională pentru Studierea și Lupta împotriva flagelurilor atmosferice) pentru a controla și influența, în beneficiul agriculturii, ploaia și grindina.

Exemplele pot fi mult mai multe, dacă s-ar cunoaște programele și scopurile tuturor țărilor aflate în situații dificile climaterice sau implicate în conflicte armate. Extinzând analiza, se poate avansa ideea că, stăpânirea condițiilor climaterice a devenit un scop nu totdeauna umanitar, ecologic, economic, situație asupra căreia am fost avertizați de nenumărate ori de analiști socio-politici sau meteorologi. Fenomenul produce îngrijorare globală, mai ales pentru că tehnologia a avansat foarte mult, mână în mână cu științele, fiind sponsorizate și de entități statale și de altele private. 

Dealtfel, activarea în unele zone a producerii ploii, spre exemplu, destabilizează câmpurile de nori, producând în alte zone lipsa precipitațiilor sau, în cazurile necontrolate, fenomene meteorologice extreme și chiar cataclisme. Așadar, se impune a se acționa cu discernământ conform unei etici și a unor reguli generale agreeate la nivel mondial.

Un motiv recunoscut de îngrijorare, privind însămânțarea norilor, este metoda toxică cu iodură de argint. Dar și alte metode, mai noi, precum acțiuni asupra compoziției chimice a oceanelor sau influențarea stratosferei pot fi nocive faunei și florei de pe pământ, chiar pe termen lung.

Așadar, pentru protecția vieții pe terra, recunoaștem că inițiativa la nivel UNESCO ar fi necesar să se extindă asupra influenței, produse de oameni, asupra tuturor condițiilor climatice și de stare naturală a pământului, de orice fel ar fi ele (precipitații, vânt, compoziție și densitate atmosferă și apă, unde magnetice sau electrice etc.) și a metodelor utilizate, cu efect asupra tuturor entităților juridice și private.

 

Veghea artistului: Expoziția de artă vizuală a Viorelei și a lui Vintilă MIHĂESCU, la Biblioteca Națională a României

 

Artistul, indiferent în ce tehnică lucrează și indiferent sub ce formă se exprimă, el este artist: gândește, visează, experimentează, trudește și se clădește pe sine o viață întreagă.

Acest lucru este mai evident decât oricând în cazul expozițiilor de familie. Fie că lucrează separat fie împreună anumite lucrări, fiecare își trăielte propriile sentimente și se exprimă într-un mod personal, diferit cel de al partenerului.

Irina Anghel: "Liniște"

 

Liniște

Azi e secat în mine imensul lac mundan
În care-am înotat mereu în contrasens,
Dorind să-i duc pe alții cu mine la liman,
În universul meu oniric și intens.

Azi liniștea mă poartă pe sub soare;
Învăț să tac, să fiu și să ascult.
Trecutul oneros îl pierd în non culoare,
Sărbătorindu-mi îndepărtarea de tumult.

 

                                        Irina Anghel

 

Gabriel RUSU, România: Omagiu lui Fănuș Neagu (n. 5 aprilie 1932 - d. 24 mai 2011), scriitor român

 

Gabriel Rusu, "Fănuș Neagu", acuarele/carton, 36×48 cm

Horia Cristina la Galeria "Căminul Artei", București

 

"Horia Cristina sistematizează suprafața bidimensională prin realizarea asperităților pânzei, pe care dorești să le atingi. Exprimarea concisă și totuși trăind puternic în expresia ei coloristică, stratificarea planurilor, combinațiile imagistice mereu diferite, mereu proaspete în strălucirea diurnă, dau concretețe unei perspective vizuale indescriptibile la prima vedere, prin traseele directoare ale tușelor sau liniilor inserate în pagină, sub forma unor careiaje grafice."

Critic de artă, Ana Amelia Mădălina Dincă

 

 EXPOZIȚIE DE PICTURĂ

Căminul Artei, București
25 martie - 4 aprilie 2024

H O R I A  C R I S T I N A

Curator: Sorin Ienulescu

 

 

Ana-Irina Iorga: "ÎNCIFRĂRI și DESCIFRĂRI SIMBOLICE"

 

ÎNCIFRĂRI și DESCIFRĂRI SIMBOLICE

În acest februarie 2024, Constantin Brâncuși a fost sărbătorit și la Iași, la Galeria de artă Monique Roussel, găzduită de Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir”. Expoziția de arte vizuale „Ipostazele iubirii - Omagiu lui Brâncuși”, curatoriată de prof. Mariana Saraiman, cuprinde lucrări semnate de artiștii vizuali Ofelia Huțul și Dorică Susan.

Dacă semnul distinctiv al artei brâncușiene este esențializarea, omagierea sa de către artiști expozanți constă în efortul de ipostaziere a esențelor. Simplificarea sculpturală, până la rădăcina tridimensională a lucrurilor, este însoțită, în această expoziție, în mod imaginar, de simplificarea pictografică, până la rădăcina lor bidimensională. Acest lucru este realizat prin intermediul desenului. Arta desenului este, așadar, personajul principal al expoziției, secondată de arta instalației artistice.

Ofelia Huțul propune portrete în registru antic, ușor geometrizate, cu umbre ce creează planuri succesive de adâncime fizică și psihologică. Impresia tridimensionalității iradiază din jocul de griuri ale creionului și din alternanța unor lumini ce par interioare. Descrierea personajelor este în cheia elenistică a îmbinării fizionomiei cu întrezărirea unei interiorități surprinzătoare.

Pe de altă parte, lucrările grafice ale lui Dorică Susan, aflate în proximitatea unei atemporalități litografice prin urma apăsată a ideii și a desenului, reprezentă compoziții clasice sau abstracte, unele dintre ele asemănătoare descrierilor cabinetelor de curiozități de altădată, altele adevărate călătorii în lumea trăirilor interioare. Toate traduc plastic aspecte neobișnuite ale lumii văzute și nevăzute. Realizate pe un fond a cărui culoare - plină, intensă, grea, variază de la roșu burgund la nuanțe pontice de albastru cobalt, cu saturații puternice și luminozități flexibile, în tușe albe, vibrante, compozițiile sale au capacitatea de a te propulsa în universuri cu gravitație maximă.

Instalațiile artistice ale Ofeliei Huțul vin să rotunjească expoziția, cu o realitate complementară, care armonizează desenul cu sculptura lui Brâncuși. Reprezentând busturi însoțite de elemente simbolice, instalațiile sunt tot atâtea sintaxe plasticizate ale unor trăiri paradoxale. Profunzimea interiorității țâșnește în exterior cu o forță temperată doar de cea a resorbției care pregătește sublimarea. Arta este, fără îndoială, o formă de sublimare a întâmplărilor din adâncuri: pasiuni, spaime, entuziasme; dar peste toate veghează simbolul duhului plutitor. Deși nu este sculptoriță prin formație, Ofelia Huțul reprezintă, prin instalațiile sale, forme ale esențialității tridimensionale: esența feminității vii, prin inciziile care brăzdează partea superioară a chipului, sintetizând privirea îngrijorată și respirația întretăiată, gândurile, emoțiile, ridurile; esența masculinității vulnerabile, mereu dualizată în pulsiuni erotico-tanatice bicromatice. Simbolismul este cel al unei entropii care, deocamdată, nu poate fi temperată.

Toate exponatele reprezintă, în maniere artistice diverse și totuși complementare, o pluralitate de ipostaze ale iubirii eterne: iubirea de ființă, de cunoaștere, de oameni, de țară, de trecut, de perfecțiune, de armonie, iubirea pasională, iubirea pură etc. Nu altceva reprezintă lucrările lui Brâncuși însuși. De aceea, expoziția de la Iași este o invitație de a rezona cu marele sculptor, chiar din lăuntrul timpului acesta frământat în care ne aflăm noi toți.

 Prof. dr. Ana-Irina Iorga